Scrisoare deschisă adresată Primului-Ministru al Republicii Ungare, Orbán Viktor

Domnule Prim-Ministru,

Nu îmi propun prin această scrisoare deschisă să protestez faţă de mesajele sau gesturile politice excesive practicate de politicieni din Ungaria, în numele unor politicieni din Ungaria, de oficiali ai UDMR sau altor organizaţii ale maghiarilor sau de etnici maghiari radicali cu prilejul sarbătoririi Zilei maghiarilor de pretutindeni. Vreau doar să mă folosesc de acest prilej ca să vă atrag atenţia asupra unor grave probleme cu care se confruntă minoritatea românească din Ungaria. Fac acest lucru cu încrederea că aceste probleme vă interesează în calitate de Prim-Ministru şi cu speranţa că mesajul meu va fi un imbold pentru a vă apleca asupra lor în viitor.

Conform recensământului ungar din anul 2001, 8.482 persoane au declarat limba română ca fiind limbă maternă şi 7.995 de persoane s-au declarat de etnie română (o scădere cu 25% faţă de 1990, când erau 10.740 români după naţionalitate şi 8.730 români după limba maternă). Astfel, românii sunt singura comunitate etnică minoritară din Ungaria care a scăzut numeric, cu 25%, în intervalul dintre cele două recensăminte pe care le-am menţionat.

Comunitatea românească din Ungaria nu beneficiază de reprezentare parlamentară. În decursul ultimilor zece ani, de nenumarate ori autorităţile ungare au promis că vor lua măsurile legislative necesare pentru a asigura reprezentarea parlamentară a minorităţilor naţionale, lucru care nu s-a produs. Vă informez că în România minorităţile naţionale care nu au organizaţii care să acceadă în Parlament prin atingerea pragului electoral în alegeri beneficiază de un loc în Camera Deputaţilor automat, conform art. 62 al Constituţiei. Minoritatea românilor din Ungaria este însă vaduvită de platforma publică importantă pentru vizibilitate, afirmare şi promovare a intereselor, pe care o reprezintă parlamentul naţional.

Minusurile legislaţiei maghiare în domeniul minorităţilor naţionale fac posibile nenumărate situaţii în care se declară etnici români persoane care nu au această calitate şi nici măcar nu cunosc limba română, urmărind doar interese financiare, fenomen cunoscut în ţara dumneavoastră ca etnobusiness. Prin această “fraudare” a identităţii etnice, minoritatea românească îşi vede slabite considerabil instrumentele de acţiune publică, în special în cadrul autoguvernărilor locale. Există situaţii concrete în care autoguvernările locale ale minorităţii româneşti sunt conduse de persoane care nu sunt etnici români sau chiar nu cunosc limba română. Atât românii din Ungaria cât şi autorităţile române au solicitat de nenumerate ori corectarea legislaţiei maghiare pentru evitarea acestor abuzuri, lucru ce nu s-a realizat.

Am fost surprins, domnule Prim-Ministru, atunci când am văzut un specimen de buletin de vot folosit în ianuarie 2011 la alegerea Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, acele organisme consultative ale minorităţilor, prevăzute în legislaţia dumneavoastră. Din cele 70 de nume care apar pe buletinul de vot, doar trei nume sunt româneşti. Daca ceilalţi 67 sunt etnici maghiari ce se pretind români, lucrurile trebuie corectate pentru că ei nu pot reprezenta populaţia românească. Dacă ceilalţi 67 sunt români, dar numele lor sunt maghiarizate în actele oficiale, acest lucru este grav şi poate denota o politică deliberată de deznaţionalizare.

Învăţământul românesc în Ungaria este foarte deficitar, fiind şi cea mai importantă cauză a pierderii identităţii naţionale a românilor din ţara dumneavoastră. În Ungaria nu există nicio şcoală cu predare numai în limba română. Din cele 23 de localităţi din Ungaria unde trăiesc etnici români, doar în 11 funcţionează şcoli generale în care se predă limba şi literatura română. Minoritatea românească nu are nicio şcoală cu predare în limba maternă, doar 7 şcoli bilingve (în localităţile Bătania, Chitighaz, Jula, Micherechi, Aletea, Sacaz si Bedeu) şi 5 şcoli în care limba română se predă ca obiect de studiu – limbă străină (în localităţile Apateu, Poceu, Furta, Leucushaz si Cenad). Aşadar, în jumătate din localităţile în care locuiesc români limba română nu se predă sub nicio formă la şcoală. Românii sunt singura minoritate naţională din Ungaria care nu are o instituţie de învăţământ în capitala ţării, cu toate că la ultimul recensământ, 1.205 de locuitori ai capitalei s-au declarat români. Cu toate că, în mod normal, în şcolile bilingve 50% dintre materii ar trebui predate în limba română, majoritatea materiilor se predau în limba maghiară.

Absenţa limbii române în şcoli este un fenomen care accentuează deznaţionalizarea românilor, multe din aceste şcoli fiind în pericol de a fi închise, conform legislaţiei din domeniul învăţământului, în privinţa numărului minim de elevi necesar pentru funcţionarea unei şcoli. Este imperativă deci o discriminare pozitivă în cazul şcolilor cu copii români, ameninţate cu dispariţia.

O mare parte din cele 19 biserici sau capele româneşti, din care 13 sunt considerate monumente, au nevoie de finanţare urgentă pentru reparaţii.
În ceea ce priveşte programele pentru comunitatea românească oferite de instituţiile publice de media, vă informez că emisiunile de 26 de minute in limba română se difuzează săptămânal, miercuri, pe programul naţional MTV, la o oră care nu permite o audienţă importantă (13.35) şi în reluare vineri, de la ora 10.35, pe postul naţional M2, precum şi sâmbăta de la ora 05.15. O problemă care a creat nemulţumirea românilor din Ungaria este şi scoaterea din grila de programe transmise pe cablu a singurului program în limba română, TVR1, începând cu luna martie a acestui an, de către firma T- Kábel.

Important mi se pare şi faptul că singura publicaţie a românilor din Ungaria, Foaia Românească, are mari probleme financiare, fiind pusă de mai multe ori în situaţia de a fi închisă din lipsă de fonduri.

Acestea sunt, Domnule Prim-Ministru, o parte din problemele “micii” minorităţi româneşti din ţara dumneavoastră. Românii din Ungaria sunt puţini în termeni numerici, dar sunt cu atât mai preţioşi pentru România, la fel cum sunt preţiosi pentru dumneavoastră maghiarii din România. Dar tocmai pentru că sunt puţini, ei pot beneficia din partea Guvernului de atenţia necesară păstrării identităţii lor naţionale.

Mirel TALOŞ
Deputat PNL
Colegiul nr.4 Zalău
Judeţul Sălaj

Afisari: 580

Spune-le prietenilor: