Minicronica nopţii/Necredinciosu zice: nuntă regală, comentariu pleonastic

Câteva vorbe despre ritual; despre ritual, nu despre regalitate; istoria este o carte deschisă din care putem afla, nestingheriţi de fast, de ce-au fost şi sunt în stare regii.

Fără apetenţa pentru ritualul monarhic însă, Marea Britanie n-ar circula pe stânga, n-ar mai fi Mare, ci o insulă printre altele. Fără cadenţa ritualului nazist, Germania n-ar fi cucerit Parisul, fără ritualul plecării, cocorii n-ar mai ajunge în ţările calde.

Iar dacă regina Angliei ar fi o regină jucătoare, scorurile la meciurile de fotbal n-ar avea nevoie de tabelă electronică, ar fi ţinute de Roberta Anastase.

Mi-a plăcut inocenţa unui popor îndrăgostit de un basm în care strălucirea, eleganţa şi somptuozitatea ascund tragedii cumplite. Şi-mi permit să am o părere bărbătească despre domnişoara Kate: e neapetinsată; o fetiţă rea, o ambiţioasă cu buze subţiri şi ambiţii ascunse; şi nu-l văd bine pe William. Cel puţin aşa-mi şopteşte propria experienţă.

Restul, vorba tot a unui Will, e tăcere.

Nu uitaţi, în fiecare dimineaţă, în jurul orei şapte, Sentinţa vă aşteaptă cu zece rînduri de Necredinciosu în Minicronica Nopţii. Tot aici puteţi să vă spuneţi şi voi părerea în legătură cu cele citite.