Editorial

Andrei Pleşu rămâne, iată, boier în Apelul către lichelele lui Gabriel Liiceanu şi nu-l perie nemijlocit pe Preşedinte; se războieşte cu adversarii acestuia, în felul în care o făcea Vadim Tudor. Culege un mănunchi de dictatori tradiţionali şi zice, abandonându-se deprimării cauzate de lipsa de respect pentru proprietatea termenilor: „Priviţi la aceşti monştri! Seamănă ei cu bunul nostru Traian Băsescu? Unde-i proprietatea termenilor?

Prinsă fără de veste de un ziarist, EBA a mărturisit: îi vede în fruntea partidului pe Boc, Videanu... Adică pe cei de pe partea opusă tatălui, vistiernicii Udrea, Falcă, Igaş şi compania.

Şi totuşi toate astea nu fac mai mult decât o ceapă degerată fără resursele financiare de culoarea şi consistenţa nopţii - vămile. Intrate în vizorul Uniunii Europene. Ca ele să fie scoase de sub lupa Europei, se stornează garda veche, în zona aglomerată a pionilor, şi se predă gâdelui de la Bruxelles; calea spre resurse trece de-acum, pentru siguranţă şi purificare, pe la Palat.

Cine este regina?
 

Din forum:

CRISTEL

"Va intreb: contributorii de azi sunt pensionarii de maine. Stiu ei, li se spune ca pensia lor de peste ani depinde de numarul contributorilor de atunci? De ce ar contribui la un fond de pensii nesigur, intamplator, legat de numele premieruluidin acea vreme? Daca va fi un cretin, nu pierd ei banii de pomana? Aberatia Boc nu e aberatie, e ticalosie".
 

Vasile Apati, eutanasiabilul din Satu Mare, a convocat ieri-seară România la televizor; sincer, am crezut că este un exhibiţionist, gen Claudiu Bleonţ, actorul cu pantalonii în vine. Cum să ceri să fii eutanasiat? Cum să cerşeşti ceva ce ştii că nu ţi se va da în veci, sub niciun motiv?

... Şi ea zis: „Nu e drept!” Nu e! am fost eu de acord; mai ales că ultimul cuvânt îl are un grup de trădători, bărbaţi de nimic, împreună cu un partid al maghiarilor care urmăreşte un singur scop: ruperea de sub autoritatea română a unui important teritoriu al ţării.

Pe-atunci minţea D.R. Popescu, dar şi Gabriel Liiceanu. O apă şi-un pământ. Niciunul nu se-mpotrivea papagalului care le scotea vorbele-n şedinţe. Erau, totuşi, şi dintre ceilalţi. Iată, chiar Nicolae Ceauşescu: credea-n fiece cuvânt rostit. Sinceri în rostul lor sunt şi astăzi: EBA, Ridzi, Syda, Anastase, iată, Silviu Văduva, ...

O judecătoare sau ce-o fi fost a încredinţat spre creştere un pui de om cetăţeanului Irinel Columbeanu, luându-l de la mama sa naturală.

Căci noul Cod al Muncii este cu adevărat o bijuterie; flexibilizează, suie productivitatea la cote nesperate, împinge vârtos la progresul economic şi social, conţine germenii vii ai reformei, trezeşte invidia Europei Unite, a G7, G8, G9 şi G10, a UNESCO şi FIFA, a UNICEF , a NATO şi nu în ultimul rând a ONU.

• Necredinciosu zice: n-avem încotro, mai dăm o şansă laşilor sau îngenunchem
• MINICRONICA NOPŢII/ Necredinciosu zice: Băsescu, ciuruit de Europa
• MINICRONICA NOPŢII/ Necredinciosu zice : au ales să se răzbune
• MINICRONICA NOPŢII/ Necredinciosu zice : Băsescu ar mai avea idei, noi nu mai avem gâşte
• Necredinciosu zice: Madam Curcă intră-n istorie cu domnu' Boc

Citesc întruna fără să aflu; e ca şi cum aş vrea să descoper de ce câinele meu şchioapătă citindu-i valorile glicemiei. Valorile europene cum sunt democraţia, libertatea, statul de drept nu spun nimic în grila arabă.