Ziua moţiunii "de stradă"

27 octombrie, anul de graţie 2010. Reprezentanţii Opoziţiei - PSD şi PNL -, urmează să afle dacă moţiunea prin care speră să dărîme Guvernul Boc V va trece. Nu este prima acţiune de acest gen care are loc în Parlamentul României de la înscăunarea lui Emil Boc în fotoliul de premier. Noutatea constă, pe de o parte, în faptul că, pentru prima oară, politicienii au făcut apel la populaţie să iasă în stradă pentru a le susţine demersul, pe de alta, cei care riscă să-şi piardă fotoliile - şi, o dată cu ele, privilegiile-, sînt atît de speriaţi încât recurg inclusiv la încălcarea legii pentru a împiedica cele două manifestări, ambele legale.

Războiul pe această temă a fost declanşat de mai multă vreme. Primul pas l-a făcut preşedintele PSD, Victor Ponta, cînd a cerut public liderilor de sindicat şi oamenilor simpli să iasă în stradă în ziua votării moţiunii. Reacţiile nu s-au lăsat aşteptate. Mulţi lideri de sindicat au anunţat că se vor conforma acestei solicitări. Şi chiar au început demersurile pentru mobilizare. Apoi au anunţat că în ziua moţiunii Palatul Parlamentului va fi pichetat de cel puţin 80.000 de oameni.

Abia atunci s-a gîndit partidul de guvernămînt că „treaba ar putea să fie serioasă şi să iasă albastră”, adică moţiunea să treacă şi guvernul să pice.
Şi a luat prima măsură, cea mai la îndemînă, de altfel. Nici un membru al coaliţiei de guvernare nu va avea voie să voteze pe 27 octombrie. Parcă fără a conştientiza că exact aşa îi sporeşte opoziţiei şansele de cîştig.

Ce a urmat ţine cu totul de domeniul nefirescului şi simpla spaimă de a pierde puterea nu poate să constituie justificare:
-declaraţii publice prin care se anunţă că opoziţia destabilizează;
-că va plăti oameni pentru a provoca „focare de violenţă”;
-că, dacă, totuşi, moţiunea va trece, noul guvern (PSD - PNL), fie el şi interimar, va duce ţara cu adevărat la haos.

Şi-atunci, atotputernica Elena Udrea a dat veste, la ieşirea din cîrciuma unde se adunase staff-ul partidului la sfat „de taină”: „Vom căuta toate mijloacele legale prin care să împiedicăm aceste manifestări”. Cum să anulezi un drept consfinţit prin lege prin alte legi contrare? E o chestiune care nu mai merită efortul de a fi dezbătută într-o societate unde însuşi preşedintele Camerei Deputaţilor -legiuitorul suprem-, este şeful nepedepsit al hoţilor.

Fapt e că portocalii lui Băsescu şi Udrea s-au ţinut de cuvînt. Încă din seara de 25 octombrie (zi în care pensionarii şi veteranii Armatei au dat foc portretului Preşedintelui) poliţiştii din provincie anunţau că au început represaliile.
-Şefii ARR (Autoritatea Rutieră din România) i-au sunat pe transportatorii privaţi care închiriaseră autocare sindicaliştilor şi le-au comunicat că rămîn fără licenţe dacă transporturile vor fi efectuate. „Aveţi vreo dovadă?”, au fost întrebaţi liderii de sindicat? „Trebuie şi altă dovadă în afara faptului că transportatorii le-au restituit banii celor care închiriaseră mijloacele de transport?”. Aceeaşi ameninţare asupra transportatatorilor a devenit, în ziua următoare regulă cvasigenerală.
-Tot poliţiştii au fost primii vizaţi şi de următoarele „măsuri legale”. Deşi nu este stare de război, ministrul Igaş a semnat o decizie prin care se instituie „alarmă de gradul zero”. Asta înseamnă că o treime din efectivele poliţieneşti sînt obligate să muncească, iar celelalte două treimi obligate „să rămînă la dispoziţie în orice moment”.
-Cadrele didactice nu au fost nici ele scutite. Nimeni nu are voie să lipsească de la ore, de la şedinţele convocate ad-hoc, ori să fie înlocuit de un coleg liber, sub sancţiunea pierderii locului de muncă.

Etc, etc, etc.

Totuşi, oamenii au găsit soluţii, iar la prima oră în zona Palatului Victoria se adunaseră deja cîteva zeci de mii de protestatari. Şi, în ciuda ploii reci de afară, se aşteaptă ca numărul lor să crească, mai ales după ce li se vor alătura liderii PSD, în frunte cu Victor Ponta.