Aducându-i în echipă pe Varga şi Bălan, Rapidul n-a minţit. N-a zis ca sunt Ionescu şi Constantinescu. A spus că sunt Varga şi Bălan de la Sportul Studenţesc. N-a zis că au venit de bunăvoie şi , în realitate, fuseseră şantajaţi, momiţi sau hipnotizaţi. Dacă n-ar fi întârziat negocierile între patroni, ar fi jucat oricum. Cu doar o zi sau două înainte, totul ar fi fost în regulă. Ei n-au nicio vină pentru ce s-a petrecut între staff-uri. Echipa n-are nicio vină. Transferurile de jucători nu sunt o faptă ilicită. Toate echipele şi-au completat efectivele; au început returul întărite, consolidate. Rapidul a făcut ce-a făcut toată lumea. Meciul s-a jucat şi a fost câştigat. Pe teren. Fără ajutorul nimănui din afara terenului. A fost o întrecere sportivă. A câştigat cine a dat gol. A pierdut cine n-a reuşit asta. La sfârşitul meciului, câştigătoare a fost echipa care a jucat mai bine. N-a fost decisă de comisii, jurii, instanţe de judecată. Acesta este şi raţiunea de a fi a sportului: să desemneze pe cel mai bun pe teren, pe cel care joacă mai bine.

Rapid n-a minţit, dar a încercat o şmecherie: a înfiinţat o echipă fantomă într-un campionat de amatori, categoria a patra, a forţat regulamentul, n-a subminat competiţia în esenţa ei. Esenţa, desemnarea echipei mai bune, n-a fost fost viciată.

Pentru comunitate însă, a favoriza şmecheria în oricare din structurile sale este sinonim cu a închide ochii la celula canceroasă. Care atacă mortal. Căci, cea mai mică fisură în supremaţia legii înseamnă undă verde hemoragiei necinstei. Înlocuirea principiilor cu bunul plac al celui uns cu mai multe alifii. Societatea se infectează, îşi pierde imunitatea, devine vulnerabilă. Se expune dezmăţului şi treptat înving şmecheria, mizeria morală, samavolnicia. Iată ce trebuie să decidă forurile fotbalistice: LEGE SAU LOGICĂ ?

Afisari: 221

Spune-le prietenilor: